Blog

POVESTI SI POEZII CU LICURICI SI FIINTE FOARTE MICI

POVESTEA POVEȘTII NESCRISE

Ofensată că nu a fost invitată la întâlnirea anuală a Vrăjitorilor Vestiți, Vrăjitoarea Supărăcioasă a furat toate poveștile din lume. Prin această faptă cumplită dorea să ajungă și ea vestită și să fie invitată la întâlnire în anul următor. Ea știa că fără povești, copiii nu vor mai putea visa și nu vor mai avea acces la lumea magică a copilăriei. Astfel vor crește mari și vor ajunge niște oameni triști și supărăcioși ca ea.

Vrăjitoarea însă nu știa că există și o poveste care nu fusese încă scrisă. Pe această nu o furase. Era vorba despre Povestea Nescrisă, cea mai frumoasă poveste din lume dar nimeni nu vroia să o scrie și să o povestească copiilor.

Aflând Povestea Nescrisă că toate surorile ei fuseseră furate de Vrăjitoarea Supărăcioasă și că rămăsese singură poveste din lume, porni la drum ca să  își găsească un scriitor. Auzise de Șoricelul Curios și dragostea lui pentru povești și se gândi că el o poate ajuta să-i găsească un autor.

După îndelungi căutări, Povestea Nescrisă îl găsi pe Șoricelul Curios și îi spuse:

-Eu aduc magie copiilor. Fără mine copiii nu vor mai avea acces la lumea magică a copilăriei și vor deveni direct adulți iar adulții care nu au avut o copilărie magică sunt niște oameni trisi, urâți și răi. Șoricelule, vrei să mă ajuți tu să ajung la copii? Tu ai stat mult timpul în bibliotecă și știi care sunt cei mai talentați scriitori din lume. Ajută-mă să găsesc pe cineva care să mă scrie și îți promit că nu îți va părea rău. Toți copiii vor fi fericiți, vor crește mari și vor fi niște adulți buni și frumoși.

Șoricelul Curios a stat puțin pe gânduri și și-a amintit că la bibliotecă venea un tânăr scriitor în căutare de inspirație. De fiecare dată când îl vedea fredona aceleași versuri:

O poveste-aș vrea să scriu

Lumea-ntreagă s-o descriu

Toți copiii să viseze

La dragoni și la prințese.

Pentru că îi era milă de scriitor și pentru că îndrăgea atât de tare copiii și poveștile, Șoricelul Curios era hotărât să străbată drumul până la vechea lui casă, biblioteca din centrul orașului, pentru a aștepta până când tânărul scriitor urma să vină. Era pregătit chiar să își ia inima în dinți că să vorbească cu el. Își imagina cât de ciudat va fi pentru un om să-i vorbească un șoricel de bibliotecă. Totuși, pentru prieteni și pentru cei dragi întotdeauna facem lucruri mult mai curajoase decât pentru noi înșine. Ce nu știa șoricelul era faptul că aceasta urma să fie cea mai ușoară provocare ce îl aștepta.

Vrăjitoarea Supărăcioasă aflase de planul Poveștii Nescrise de a-și găsi un autor și porni pe urmele Șoricelului Curios. Atât de învrăjbită era încât trimise asupra Șoricelului Curios o ploaie abundentă de primăvară cu fulgere înspăimântătoare și trăsnete asurzitoare. Dar Șoricelul Curios avea prieteni buni și Zâna Primăverii veni în ajutorul lui și transformă stropii de ploaie în flori, fulgerele în raze blânde de soare iar tunetele în zumzet vesel de albinuțe. Vrăjitoarea urlă de ciudă și trimise apoi asupra Șoricelului Curios soarele copleșitor de vară ca să îl ardă și să îl inseteze. Atunci veni în ajutorul lui Fiica Soarelui care își convinse tatăl, prin dragostea ei, să nu mai ardă atât de tare. Vrăjitoarea Supărăcioasă urlă din nou și trimise asupra Șoricelului Curios un vânt puternic și rece de toamnă care îl luă pe sus și care cu siguranță l-ar fi doborât dacă Spiridușul Neastâmpărat nu ar fi apărut și nu l-ar fi tras într-o scorbură unde îl ținu până trecu uraganul. În ultima încercare de a-l împiedica pe Șoricelul Curios să îi găsească un scriitor Poveștii Nescrise, Vrăjitoarea Supărăcioasă era convinsă de reușită. Trimise asupra Șoricelului Curios o furtună de zăpada și un frig atât de crunt încât inima Șoricelului Curios ar fi împietrit în cinci minute. De această dată, Crăiasă Zăpezii sări în ajutorul Șoricelului Curios domoli frigul și furtuna pe care le întoarse împotriva Vrăjitoarei Supărăcioase. Puterea Crăiesei Zăpezii era atât de puternică încât o transformă pe Vrăjitoarea Supărăcioasă într-un sloi de gheață. După care îi spuse :

–        Vei rămâne sloi de gheață cu inima împietrită până în ziua în care inima ta se va înmuia și se va umple de dragoste la vederea unei viețuitoare.

După toate aceste aventuri, Șoricelul Curios ajunse la bibliotecă. Apăru în fața scriitorului și, spre surprinderea lui, acesta nu se sperie, dimpotrivă, îl ascultă cu atenție și fu cum nu se poate mai fericit. Visul lui se împlinea. Acum putea să scrie cea mai frumoasă poveste din lume care să facă imaginația copiilor să zboare și să le deschidă porțile lumii magice unde numai ei au acces: lumea poveștilor.

Scriitorul scrise Povestea Poveștilor iar copiii și-au putut trăi copilăria și minunile pe care aceasta le-o oferă doar lor.

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *